Cresterea Trantorilor
Cresterea și mentinerea trantorilor in coloniile de albine
dec.
Despre creșterea trântorilor:
În acest articol vă vom prezenta metodele noastre de a crește și menține trântorii în coloniile de albine. Întrucât programul nostru de împerecheri se întinde pe aproape șase luni, pentru a fi siguri de succesul împerecherilor, suntem nevoiți sa creăm o densitate mare de trântori maturi și de calitate în zona stațiilor de împerecheri. Unitatile care participă la acest proces sunt selecționate cu un sezon înainte, iar evaluarea lor se face după criteriile binecunoscute:
- blândețe
- producția crescuta de miere
- expansiunea rapidă a familiei la începutul primăverii
- absenta sau tendința scăzută a predispoziției la roire
- rezistenta la boli
- calmitatea albinelor pe rame
- construirea rapidă a fagurilor
- calitatea și rapiditatea căpăcirii mierii
- tendința scăzută de propolizare
- abilitățile de iernare
În acest sens folosim rame cu faguri artificiali (foite) cu celule de trântor pe care le introducem în mijlocul cuibului acestor familii după cum urmează: În mod normal, după cinci zile sunt ouă și larve în primul fagure, pe care îl mutăm în corpul de puiet de deasupra (noi folosim stupi multietajati) care este separat de corpul de jos printr-o gratie Hanneman, și introducem un nou fagure în locul lui. După 5 zile se adaugă al doilea fagure, doar dacă primul a fost construit și pontat.
Dacă acest lucru nu s-a întâmplat, înseamna ca familia respectiva nu este în predispoziția naturală de a creste trântori. Ca remediu, trebuie sa suplimentam cu rame cu puiet de la alte colonii și sa repetăm procesul. Primul fagure este introdus cu 40 de zile înainte de transvazarea larvelor pentru mătci. Concomitent cu aceasta operațiune, se începe hrănirea familiei cu sirop 1/1 pentru a incuraja albinele sa construiască fagurele, iar matca sa înceapă ponta.
Acest proces se repetă la fiecare 5 zile, pana când familiile primesc maxim 4 asemenea faguri la un moment dat. În cazul în care familia nu este suficient de puternică sa suporte acest nivel de producere a trântorilor, ne oprim la un număr mai mic de faguri sau o ajutam cu rame cu puiet de la alte familii. Fiind prezentă gratia care separa cele doua corpuri, albinele vor hrăni larvele de trântor din corpul de sus, iar regina va fi stimulată sa ponteze în continuare ouă de trântor în fagurele nou introdus. Acum colonia se afla într-un ciclu de creștere a trântorilor.
Avem totodată un program de inversări al corpurilor, specific acestui proces, care permite mătcii sa ponteze și sa mențină constantă populația de albine lucrătoare. Încă odată, menționam ca fără o hrănire constantă, creșterea continuă a trântorilor în această manieră NU ESTE POSIBILĂ.
Odată căpăcit, fagurele cu puietul cel mai apropiat de eclozionare, poate fi mutat la altă locație, acolo unde este necesar, sau îl putem păstra în aceeași stație de împerecheri, un nou fagure luându-i locul în cadrul acestui ciclu. Astfel, trecem la etapa a doua, adică formarea coloniilor care găzduiesc trântori. Aceste colonii sunt structurate astfel:
- 2 rame mărginașe cu miere și polen
- 5 rame cu puiet de albină lucrătoare
- 3 rame cu puiet căpăcit de trântor
- un număr de albine acoperitoare proporțional
- o matcă virgină în cușcă
Intercalăm ramele cu puiet de trântor printre cele cu puiet de albină lucrătoare, păstrând la capete pe cele cu miere și polen. Hrănirea din abundentă este esențială și în aceste familii, întrucât trebuie sa ne asigurăm ca cei cca. 6000 de trântori care vor ecloziona, vor avea condiții optime de dezvoltare.
În această situație, nou înființatele colonii sunt în condițiile naturale de a menține și hrăni trântorii, fără a le restrânge numărul. Vom crea atâtea astfel de familii, cât este nevoie, pentru a obține saturația de trântori necesari, în raport cu numărul de nuclee de împerechere pe care îl deținem în stație.
În decursul anilor, am observat ca în zona stației, uneori, mătcile întoarse de la zborul de împerechere au fost atrase și acceptate de aceste familii fără matcă. Astfel am decis sa folosim o gratie Hanneman pentru urdiniș, până la apropierea perioadei de maturizare a trântorilor.
După terminarea acestui ciclu, matca virgină din cușcă se suprimă, deoarece este prea bătrâna pentru a se mai împerechea corect și, nu înainte de a fi prea târziu, aceste unitati vor primi mătci împerecheate, iar locul lor va fi luat de altele proaspăt înființate. Astfel reușim, atât sa creăm familii noi, cât și sa menținem trântori de bună calitate în stațiile de împerechere pe tot parcursul anului.
Momentan, suntem nevoiți sa parcurgem zeci de kilometri pentru a ne feri de trântorii vecinilor, care sunt de proastă calitate, și care provin de la mătci neselecționate.
În acest sens, o mare dorință a noastră o reprezintă faptul ca majoritatea apicultorilor, folosind sistemul de mai sus, sa încerce sa facă o selecție și pe „tată” (trântori) nu doar pe „mamă”, pentru că doar astfel se poate îmbogăți calitatea materialului genetic.
Chiar dacă proporția trântorilor dumneavoastră nu va fi suficientă pentru a acoperi total zona, rezultate foarte bune vor fi vizibile deja în decursul anului următor.
Deasemenea, dacă aveți vecini apicultori care nu practică „selecția”, rugați-i, ca la formarea roiurilor, sa accepte botci de la dumneavoastră. Va fi un MARE pas înainte pentru ambele stupine.
